Există avioane pe care le recunoști imediat, chiar și fără a fi pasionat de aviație. Concorde face parte din această categorie extrem de rară.
Silueta sa alungită, aripa delta, nasul basculant și, mai ales, acea promisiune aproape ireală: traversarea Atlanticului în aproximativ trei ore și jumătate, în timp ce un avion de linie clasic are nevoie astăzi de mai mult de dublul acestui timp.
Timp de decenii, Concorde a simbolizat o anumită viziune asupra viitorului. Un viitor în care ne imaginam că avioanele vor fi mereu mai rapide, că distanțele vor ajunge să dispară și că o călătorie între Paris și New York ar putea deveni aproape o simplă formalitate.
Și totuși, în 2003, Concorde a dispărut de pe rutele comerciale.
Întrebarea revine des: de ce a fost retras Concorde din circulație?
Mulți se gândesc imediat la teribilul accident din 25 iulie 2000, de lângă Paris. Totuși, realitatea este mai complexă. Prăbușirea a marcat profund istoria acestui aparat, dar nu explică de una singură dispariția sa.
Sfârșitul Concorde este, în realitate, rezultatul unei acumulări de factori: costuri de operare considerabile, consum ridicat de combustibil, restricții legate de zborul supersonic, îmbătrânirea flotei, scăderea cererii și schimbarea profundă a transportului aerian.
Pentru a înțelege de ce a dispărut acest avion extraordinar, trebuie să ne întoarcem în epoca în care Concorde părea să reprezinte, într-adevăr, viitorul.
Concorde: un avion care părea să vină din viitor
În anii 1950 și 1960, aviația comercială progresa cu o viteză impresionantă.
Cu doar câteva decenii înainte, traversarea Atlanticului cu avionul era încă o aventură. Apoi au apărut primele avioane cu reacție mari, precum Boeing 707 și Douglas DC-8.
Călătoriile au devenit mai rapide, mai confortabile și accesibile unui număr mai mare de pasageri.
În acea perioadă, mulți ingineri și responsabili politici erau convinși că pasul următor era evident: după introducerea avioanelor cu reacție, trebuia să transportăm pasagerii mai repede decât sunetul.
Franța și Regatul Unit au decis atunci să își unească competențele pentru a dezvolta un avion de transport supersonic.
Proiectul avea să dea naștere lui Concorde.
Primul său zbor a avut loc în 1969. Câțiva ani mai târziu, în 1976, avionul a intrat oficial în serviciul comercial la Air France și British Airways.
Iar performanțele sale erau spectaculoase.
Cu ce viteză zbura Concorde?
Concorde putea zbura la aproximativ Mach 2, adică de două ori viteza sunetului.
În regim de croazieră, viteza sa depășea 2 000 km/h.
Ca termen de comparație, un Airbus A350 sau un Boeing 787 modern zboară, de regulă, cu aproximativ 900 km/h.
Concorde zbura, așadar, de peste două ori mai repede.
Această diferență permitea realizarea unor călătorii care par și astăzi aproape incredibile.
Un zbor între Paris și New York putea dura în jur de trei ore și jumătate.
Între Londra și New York, unele zboruri erau și mai rapide atunci când vânturile erau favorabile.
Pentru pasagerii de afaceri, acest lucru reprezenta un avantaj enorm.
Era chiar posibil, din cauza diferenței de fus orar, să decolezi din Londra și să ajungi la New York la o oră locală anterioară celei de plecare.
O experiență greu de imaginat cu avioanele comerciale actuale.
Dar această viteză excepțională avea un preț.
Și tocmai aici au început dificultățile.
Concorde era extrem de costisitor de operat
Pentru a zbura la Mach 2, este nevoie de o cantitate imensă de energie.
Concorde era echipat cu patru turboreactoare Rolls-Royce/Snecma Olympus 593.
Aceste motoare erau extrem de puternice, dar consumau și foarte mult combustibil.
În timpul decolării și în anumite faze de accelerare, Concorde utiliza, de asemenea, postcombustia.
Acest sistem constă în injectarea de combustibil suplimentar în gazele fierbinți care ies din motor pentru a crește considerabil tracțiunea.
Este extrem de eficient pentru a obține mai multă putere.
Dar este și extrem de gurmand în ceea ce privește combustibilul.
Problema este că avionul Concorde transporta doar aproximativ o sută de pasageri.
Un Boeing 747 putea transporta câteva sute de persoane, oferind în același timp costuri per loc mult mai mici.
Modelul economic al lui Concorde se baza, așadar, pe o clientelă capabilă să plătească foarte scump pentru a câștiga câteva ore.
Un bilet rezervat unei clientele foarte înstărite
Călătoria la bordul lui Concorde nu era, în mod clar, destinată publicului larg.
Biletele costau de câteva ori mai mult decât prețul unei călătorii la clasa business obișnuită.
Pasagerii erau adesea directori de companii, personalități, celebrități sau călători bogați.
Timp de multă vreme, această clientelă a permis companiilor Air France și, mai ales, British Airways să opereze aparatul pe anumite rute prestigioase.
Dar exista o limită evidentă.
Piața era extrem de restrânsă.
Pentru a face transportul supersonic cu adevărat rentabil la scară largă, ar fi trebuit vândute mult mai multe bilete sau operate mai multe rute.
Or, Concorde era limitat tocmai în locurile unde își putea folosi principalul avantaj: viteza.
Bang-ul supersonic împiedica Concorde să zboare oriunde
Atunci când un avion depășește viteza sunetului, generează unde de șoc.
La sol, aceste unde pot fi percepute sub forma unui zgomot deosebit de puternic: celebrul bang supersonic.
Și, contrar unei idei preconcepute, acest bang nu se produce doar în momentul precis în care avionul străpunge bariera sunetului.
Atâta timp cât avionul continuă să zboare supersonic, undele de șoc se deplasează odată cu el.
O persoană aflată la sol poate, așadar, să audă un bang atunci când unda trece pe deasupra ei.
Pentru locuitorii din zonele survolate, neplăcerile pot fi importante.
Acest lucru explică de ce zborul supersonic civil a fost puternic limitat deasupra uscatului în numeroase țări.
Concorde era, așadar, interesant mai ales pe rutele oceanice.
Odată ajuns deasupra Atlanticului, putea accelera până la Mach 2.
Însă, pe multe alte rute, ar fi trebuit să rămână la viteză subsonică pe o mare parte a traseului.
Și în acest caz, interesul pentru avion scădea considerabil.
De ce să plătești un bilet extrem de scump pentru a călători cu un Concorde dacă acesta nu își putea folosi pe deplin viteza?
Această limitare a redus puternic numărul de rute comerciale cu adevărat interesante.
Concorde trebuia vândut multor companii
La începutul programului, ambițiile erau totuși uriașe.
Numeroase companii aeriene erau interesate de Concorde, iar câteva chiar au depus opțiuni sau și-au manifestat intenția de a cumpăra.
Ne imaginam atunci că vom vedea avioane Concorde în culorile companiilor americane, asiatice sau europene.
Dar, pe parcursul anilor, comenzile potențiale au dispărut.
Motivele sunt multiple.
Costul programului era ridicat, consumul de combustibil îi îngrijora tot mai mult pe operatori, iar restricțiile legate de zborul supersonic limitau posibilitățile de exploatare.
Apoi a apărut un eveniment care avea să schimbe profund economia mondială a aviației: șocul petrolier din anii 1970.
Prețul combustibilului a crescut puternic.
Or, un avion care consumă enorm de mult kerosen devine brusc mult mai puțin seducător.
Companiile preferă treptat să investească în aparate mai mari și mai economice.
În final, doar Air France și British Airways vor opera comercial Concorde.
Concorde versus Boeing 747: două viziuni opuse asupra viitorului
Comparația cu Boeing 747 este deosebit de interesantă.
Ambele avioane apar cam în aceeași perioadă.
Dar ele reprezintă două filozofii total diferite.
Concorde promite viteza.
Boeing 747 promite capacitatea.
Într-un Concorde, o sută de pasageri pot traversa Atlanticul extrem de rapid.
Într-un Boeing 747, câteva sute de pasageri pot efectua aceeași călătorie mai lent, dar mult mai ieftin.
Pentru o vreme, a fost greu de știut care filozofie va domina aviația comercială.
Astăzi cunoaștem răspunsul.
Companiile aeriene au privilegiat treptat capacitatea, eficiența energetică și reducerea costului per pasager.
Marea revoluție a transportului aerian nu a fost aceea de a permite unei mici elite să călătorească de două ori mai repede.
A fost, mai ales, aceea de a permite sutelor de milioane de oameni să călătorească la prețuri din ce în ce mai accesibile.
Și în această nouă lume, Concorde începea să apară ca un avion magnific… dar care aparținea unei alte logici economice.
Concorde era, de asemenea, extrem de zgomotos
Bang-ul supersonic nu era singura problemă sonoră.
La decolare, Concorde era deosebit de impresionant.
Cele patru motoare Olympus produceau enorm de mult zgomot, în special când se utiliza postcombustia.
Pentru pasionații de aviație, spectacolul era extraordinar.
Pentru locuitorii care trăiau lângă aeroporturi, mult mai puțin.
Or, normele legate de zgomotul avioanelor au devenit treptat mai stricte.
Constructorii au dezvoltat motoare mult mai silențioase.
Companiile aeriene au început, de asemenea, să opereze avioane concepute pentru a reduce consumul și poluarea fonică.
Concorde, conceput în anii 1960, devenea treptat mai greu de integrat în acest nou mediu.
Un avion extraordinar, dar care îmbătrânea
Trebuie, de asemenea, să ne amintim un element adesea uitat: când Concorde a fost retras din serviciu în 2003, concepția sa data de câteva decenii.
Primele exemplare au zburat la sfârșitul anilor 1960.
Avioanele operate de Air France și British Airways aparțineau, așadar, unei generații tehnologice foarte diferite de cea a noilor aparate care intrau în serviciu la începutul anilor 2000.
Acest lucru nu înseamnă că erau periculoase.
Avioanele comerciale pot zbura timp de câteva decenii atunci când sunt întreținute corect.
Dar cu cât o flotă devine mai veche și mai redusă, cu atât întreținerea sa poate deveni mai complexă și mai costisitoare.
Concorde era un avion unic.
Necesita piese specifice, proceduri specifice, ingineri specializați și piloți instruiți special.
Și toate acestea vizau o flotă extrem de mică.
Pe măsură ce anii treceau, menținerea acestei infrastructuri pentru doar câteva avioane devenea din ce în ce mai greu de justificat economic.
Apoi a survenit drama care avea să schimbe definitiv imaginea lui Concorde.
Prăbușirea Concorde în 2000
La 25 iulie 2000, zborul Air France 4590 trebuia să facă legătura între Paris-Charles-de-Gaulle și New York.
La scurt timp după începerea cursei de decolare, Concorde trece peste un rest metalic prezent pe pistă.
Un cauciuc al trenului de aterizare este deteriorat.
Fragmente sunt proiectate violent împotriva părții inferioare a aripii.
Șocul antrenează o problemă la nivelul unui rezervor de combustibil.
Combustibilul se scurge și un incendiu important apare sub aripa stângă.
Echipajul continuă decolarea, dar aparatul întâmpină grave probleme de putere.
Câteva momente mai târziu, Concorde se prăbușește la Gonesse, lângă Paris.
Cei 100 de pasageri și cei 9 membri ai echipajului prezenți la bord mor în accident, precum și patru persoane de la sol.
În total, 113 persoane își pierd viața.
Este primul accident mortal care implică un Concorde în serviciu comercial.
Iar șocul este imens.
A provocat prăbușirea dispariția lui Concorde?
Se aude uneori că avionul Concorde a fost oprit din cauza acestui accident.
Este parțial adevărat, dar este prea simplist.
Prăbușirea din 2000 a jucat, evident, un rol major.
A afectat profund încrederea publicului și a antrenat imobilizarea flotei.
Dar Concorde nu a fost retras definitiv din serviciu după accident.
Au fost realizate modificări tehnice.
Au fost instalate protecții suplimentare în jurul anumitor părți ale rezervoarelor și au fost introduse noi pneuri mai rezistente.
După câteva luni de muncă și certificare, Concorde își reia zborurile comerciale în 2001.
Acesta este un punct esențial.
Dacă prăbușirea ar fi condamnat singură avionul, Concorde nu ar mai fi revenit niciodată în serviciu.
Problema este că, în momentul în care revine, contextul economic se schimbase complet.
11 septembrie 2001 lovește aviația mondială
Cu câteva săptămâni înainte de reluarea comercială a lui Concorde, atentatele de la 11 septembrie 2001 lovesc Statele Unite.
Consecințele asupra aviației sunt enorme.
Traficul aerian scade brusc.
Numeroși călători ezită să mai zboare cu avionul.
Companiile traversează o perioadă foarte dificilă.
Or, Concorde depinde puternic de un tip de pasageri deosebit de afectat: călătorii de afaceri internaționali.
Companiile reduc anumite deplasări.
Piața premium suferă.
Pentru un avion a cărui rentabilitate depinde tocmai de bilete extrem de scumpe, situația devine foarte complicată.
Concorde revine, așadar, pe cer în cel mai prost moment posibil.
Zboară din nou.
Tehnic, funcționează.
Dar economic, viitorul său devine din ce în ce mai greu de apărat.
O flotă devenită prea costisitor de întreținut
La începutul anilor 2000, Air France și British Airways operau deja o flotă îmbătrânită și foarte limitată.
Fiecare avion necesită o întreținere extrem de specializată.
Numeroase piese nu sunt, evident, produse în cantități mari.
Costurile fixe sunt repartizate pe doar câteva aparate.
Și trebuie să continui să menții întreaga infrastructură tehnică pentru un avion care transportă relativ puțini pasageri.
Susținerea din partea constructorului devine, de asemenea, un subiect important.
Pe măsură ce anii trec, continuarea asigurării suportului industrial pentru o flotă atât de mică reprezintă un cost considerabil.
În final, acumularea tuturor acestor elemente îi împinge pe Air France și British Airways să anunțe sfârșitul programului în 2003.
De ce au oprit Air France și British Airways avionul Concorde?
În primăvara anului 2003, Air France și British Airways anunță că vor pune capăt operării lui Concorde.
Decizia este dureroasă pe plan simbolic.
Dar pe plan economic, devine greu de evitat.
Costurile de întreținere cresc.
Cererea este insuficientă.
Avioanele îmbătrânesc.
Piața transportului aerian s-a schimbat.
Iar investiția necesară pentru a continua să faci să zboare o mână de avioane Concorde devine din ce în ce mai greu de justificat.
Este, așadar, important să înțelegem o nuanță esențială:
Concorde nu a fost retras pentru că devenise brusc incapabil să zboare.
A fost retras pentru că continuarea operării sale nu mai avea suficient sens economic.
Ultimele zboruri ale lui Concorde
Air France efectuează ultimele sale zboruri comerciale în 2003.
British Airways continuă operarea încă câteva luni.
La 24 octombrie 2003, ultimele zboruri comerciale regulate ale British Airways marchează simbolic sfârșitul erei Concorde.
Imaginile acestor ultime zboruri rămân deosebit de puternice.
Mii de pasionați se reunesc în jurul aeroporturilor.
Camerele urmăresc aparatele.
Echipajele și pasagerii știu că participă la un moment istoric.
După aproape trei decenii de serviciu comercial, unul dintre cele mai rapide avioane construite vreodată pentru a transporta pasageri părăsește liniile regulate.
Și, mai ales, nu este niciodată înlocuit.
A fost Concorde cu adevărat un eșec?
Totul depinde de modul în care definim succesul.
Dacă obiectivul era revoluționarea întregului transport aerian mondial prin înlocuirea treptată a avioanelor subsonice, atunci Concorde este clar un eșec comercial.
Doar douăzeci de exemplare au fost construite, incluzând prototipurile și aparatele de dezvoltare.
Flota comercială a rămas extrem de redusă.
Marile companii care fuseseră inițial interesate de program au renunțat în final.
Dar a privi Concorde doar din acest unghi ar fi foarte reducționist.
Tehnic, avionul rămâne o realizare extraordinară.
În anii 1960, inginerii francezi și britanici au reușit să conceapă un aparat capabil să transporte o sută de pasageri la de două ori viteza sunetului timp de câteva ore.
Și acest lucru, în mod regulat, timp de aproape trei decenii.
Concorde zbura, de asemenea, la o altitudine mult superioară celei a avioanelor de linie clasice.
Prin hublouri, pasagerii puteau uneori să distingă curbura Pământului.
Celula avionului se încălzea sub efectul frecării aerului la Mach 2.
Inginerii au trebuit chiar să ia în calcul dilatarea materialelor în timpul zborului.
Pe plan tehnologic, Concorde a fost orice altceva decât un eșec.
De ce nu s-a construit niciodată un nou Concorde?
Aceasta este probabil una dintre cele mai fascinante întrebări.
Din 2003, tehnologia aeronautică a progresat enorm.
Știm să construim motoare mai eficiente, să folosim materiale compozite, să optimizăm aerodinamica cu instrumente informatice extrem de avansate și să reducem considerabil anumite neplăceri.
Atunci de ce niciun avion de linie nu zboară astăzi la Mach 2?
Pentru că problemele fundamentale ale lui Concorde nu au dispărut niciodată total.
Să zbori foarte repede necesită multă energie.
Mult mai mult decât să zbori la o viteză subsonică clasică.
Or, combustibilul reprezintă unul dintre principalele costuri de operare ale unei companii aeriene.
Companiile caută, așadar, constant să reducă consumul.
Tocmai din acest motiv au fost dezvoltate avioane precum Boeing 787 sau Airbus A350.
Ele nu sunt mult mai rapide decât avioanele de linie din anii 1970 sau 1980.
În schimb, sunt mai economice, mai silențioase și capabile să transporte sute de pasageri pe distanțe foarte lungi.
Pentru o companie aeriană, economisirea combustibilului pe mii de zboruri pe an este, de regulă, mult mai importantă decât câștigarea a câteva ore pe o traversare a Atlanticului.
Ar putea reveni zborul supersonic comercial?
Ideea nu a dispărut totuși niciodată complet.
De câțiva ani, diferite companii lucrează la noi proiecte de avioane supersonice.
Tehnologiile moderne ar putea permite reducerea anumitor constrângeri care penalizau Concorde.
Motoarele ar putea fi mai economice.
Materialele ar putea fi mai ușoare.
Aerodinamica ar putea fi optimizată.
Unele proiecte încearcă chiar să reducă intensitatea bang-ului supersonic pentru a permite, într-o zi, survolarea uscatului la viteză mare.
Dar provocarea rămâne imensă.
Un nou avion supersonic va trebui să fie nu doar rapid, ci și suficient de economic, silențios și fiabil pentru a convinge companiile aeriene.
Va trebui, de asemenea, să găsească o clientelă suficient de importantă pentru a rentabiliza dezvoltarea sa.
Cu alte cuvinte, să construiești un avion capabil să zboare mai repede decât sunetul este posibil.
Să construiești un avion supersonic comercial rentabil este mult mai complicat.
De ce Concorde fascinează încă atât de mult astăzi
La mai bine de douăzeci de ani de la retragerea sa, Concorde continuă totuși să atragă mulțimi în muzee.
Și acest lucru probabil nu este o coincidență.
El reprezintă o perioadă foarte particulară a istoriei aviației.
O epocă în care ne imaginam că progresul însemna neapărat să mergem mereu mai repede.
Astăzi, industria aeronautică urmează o altă direcție.
Noile avioane sunt concepute în principal pentru a consuma mai puțin combustibil, a transporta mai mulți pasageri și a reduce emisiile.
Această evoluție este logică.
Dar ea îi oferă, de asemenea, lui Concorde o aură particulară.
Căci, într-un domeniu în care fiecare nouă generație de avioane înlocuiește în mod normal precedenta cu performanțe mai bune, Concorde rămâne o excepție aproape unică.
Un pasager care se urcă astăzi în unul dintre cele mai moderne avioane comerciale din lume va face tot aproximativ șapte-opt ore pentru a ajunge de la Paris la New York.
În urmă cu mai bine de patruzeci de ani, pasagerii lui Concorde realizau deja călătoria în aproximativ trei ore și jumătate.
Într-un fel, am dat, așadar, înapoi la capitolul viteză.
Unde putem vedea Concorde astăzi?
Din fericire, mai multe avioane Concorde au fost conservate.
Astăzi le putem admira în diferite muzee aeronautice din Franța, Regatul Unit, Statele Unite sau chiar în Germania.
Pentru pasionații de aviație, a vedea un Concorde de aproape rămâne o experiență particulară.
La sol, realizezi cât de diferit este avionul față de aparatele moderne.
Fuzelajul său este extrem de fin.
Aripa sa pare imensă în comparație cu cabina.
Trenul său de aterizare este surprinzător de înalt.
Și, mai ales, silueta sa pare mereu futuristă, deși concepția sa datează din anii 1960.
Puține avioane au reușit să traverseze deceniile cu o imagine atât de puternică.
✈️ Articole care v-ar putea interesa
Istoria lui Concorde vă pasionează? Continuați descoperirea aviației cu aceste articole care explorează cele mai marcante avioane, cele mai uimitoare și pe cele care ar putea modela cerul de mâine.
⚠️ Cele mai periculoase avioane construite vreodată
Unele avioane au intrat în istorie pentru performanțele lor, altele pentru o reputație mult mai întunecată. Descoperiți aparatele a căror concepție, accidente sau defecte au marcat istoria aviației.
🚀 Avioanele de linie ale viitorului: cum va arăta aviația de mâine?
Avioane cu hidrogen, noi forme de aripi, cabine inteligente sau revenirea supersonicului: descoperiți tehnologiile care ar putea transforma complet călătoriile noastre în următoarele decenii.
👑 Cele mai luxoase avioane de linie din lume: când cerul devine un palat
Apartamente private, paturi, baruri și chiar dușuri la 10 000 de metri altitudine: intrați în universul avioanelor de linie unde călătoria devine o adevărată experiență de lux.
Concluzie: de ce a dispărut cu adevărat Concorde?
Concorde nu a dispărut, așadar, dintr-un singur motiv.
Prăbușirea zborului Air France 4590 în 2000 a fost un eveniment tragic care a accelerat dificultățile programului, dar nu a provocat direct sfârșitul său.
Când Concorde revine în serviciu în 2001, problemele existau deja de mult timp.
Avionul consumă enorm de mult combustibil.
Transportă relativ puțini pasageri.
Biletele sale sunt extrem de scumpe.
Bang-ul supersonic limitează rutele pe care își poate folosi cu adevărat viteza.
Flota îmbătrânește.
Întreținerea devine din ce în ce mai costisitoare.
Apoi, criza transportului aerian de după 11 septembrie 2001 reduce și mai mult cererea.
În 2003, Air France și British Airways ajung, așadar, să ia o decizie care devenise aproape inevitabilă.
Concorde părăsește serviciul comercial.
Dar, paradoxal, dispariția sa i-a întărit probabil legenda.
Căci, de atunci, niciun alt avion nu i-a luat cu adevărat locul.
Niciun avion de linie modern nu transportă astăzi pasageri între Europa și Statele Unite la de două ori viteza sunetului.
Concorde rămâne astfel simbolul unei epoci în care aviația comercială nu căuta doar să transporte mai multă lume mai ieftin.
Căuta, de asemenea, să meargă mereu mai repede.
Și la mai bine de douăzeci de ani de la ultimul său zbor, această idee continuă să ne facă să visăm.
✈️ Produse recomandate
Concorde vă fascinează? Prelungiți istoria acasă cu aceste două machete de format mare de 50 cm, în culorile celor două companii care au făcut să zboare celebrul supersonic timp de aproape trei decenii.
🇬🇧 Machetă Concorde British Airways 50 cm
Regăsiți una dintre cele mai emblematice livree ale lui Concorde cu această reproducere British Airways de 50 cm. O adevărată piesă de colecție pentru pasionații de aviație și iubitorii epocii de aur a zborului supersonic.
🇫🇷 Machetă Concorde Air France 50 cm
Retrăiți legenda lui Concorde în culorile Air France cu această machetă de 50 cm. Formatul său impunător și silueta sa imediat recognoscibilă o fac o piesă frumoasă pentru o colecție sau o decorațiune dedicată aviației.
🎬 Pentru a merge mai departe: replonjați în istoria lui Concorde
E greu să vorbești despre Concorde fără să ai dorința de a-l vedea din nou în acțiune. Pentru a prelungi acest articol, descoperiți acest videoclip dedicat istoriei acestui avion ieșit din comun, de la începuturile sale promițătoare până la dispariția sa de pe liniile comerciale.
FAQ: întrebări frecvente despre dispariția lui Concorde
De ce Concorde nu mai zboară?
Concorde a fost retras din serviciu în 2003 din cauza unei combinații de factori: costuri de operare ridicate, consum important de combustibil, îmbătrânirea flotei, întreținere costisitoare și scăderea cererii. Prăbușirea din 2000 a cântărit, de asemenea, asupra programului, dar nu este singura cauză a dispariției sale.
A provocat prăbușirea lui Concorde oprirea sa?
Nu direct. După accidentul din 25 iulie 2000, flota a fost imobilizată și au fost aduse mai multe modificări aparatelor. Concorde și-a reluat apoi zborurile comerciale în 2001. Retragerea sa definitivă a fost decisă în 2003 din motive în principal economice și operaționale.
În ce an a fost retras Concorde din serviciu?
Concorde a fost retras din serviciul comercial în 2003. Air France a încetat operațiunile prima, în timp ce British Airways a continuat zborurile până în octombrie 2003.
Câte accidente mortale a avut Concorde?
Concorde a cunoscut un singur accident mortal în serviciu comercial: cel al zborului Air France 4590, la 25 iulie 2000, la Gonesse, lângă Paris.
Câte avioane Concorde au fost construite?
Douăzeci de avioane Concorde au fost construite în total, numărând prototipurile, aparatele de dezvoltare și avioanele destinate serviciului comercial.
Care era viteza lui Concorde?
Concorde zbura în croazieră la aproximativ Mach 2, adică puțin peste 2 000 km/h. Putea astfel să facă legătura între Paris sau Londra și New York în aproximativ trei ore și jumătate.
De ce Concorde nu putea zbura la viteză maximă oriunde?
La viteză supersonică, Concorde genera un bang supersonic ce putea provoca importante neplăceri sonore la sol. Numeroase țări limitau, așadar, zborul supersonic deasupra zonelor locuite. Concorde își utiliza viteza maximă în principal deasupra oceanului.
Ar putea vedea lumina zilei un nou Concorde?
Un nou avion supersonic este tehnic posibil și mai multe proiecte sunt studiate regulat. Principala provocare rămâne economică: trebuie conceput un aparat suficient de silențios, economic și rentabil pentru a convinge companiile aeriene și pasagerii.
Produse similare
-
Lenjerie de pat Airbus A340 Swiss
Interval de prețuri: 299.00lei până la 379.00lei 🛒 Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului. -
Lenjerie de pat Avioane
Interval de prețuri: 399.00lei până la 429.00lei 🛒 Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului. -
Lenjerie de pat Avion & Plajă
Interval de prețuri: 299.00lei până la 379.00lei 🛒 Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.